Mayo Clinic avertizează că apneea de somn nu deranjează doar odihna nocturnă, ci poate declanșa reacții în lanț în organism care afectează funcția cardiacă. Întreruperile repetate ale respirației pe timpul nopții cresc ritmul cardiac, tensiunea arterială și pot suprasolicita inima, sporind pe termen lung riscul de insuficiență cardiacă, aritmii sau infarct.
Specialiștii explică mecanismele prin care apneea influențează sănătatea cardiovasculară și atrag atenția asupra semnelor care indică necesitatea unei evaluări medicale: sforăit puternic, pauze respiratorii observate, somnolență diurnă, treziri cu senzație de sufocare sau dureri de cap matinale.
Apneea de somn apare în mai multe forme, dintre care cele mai frecvente sunt apneea obstructivă de somn (AOS) și apneea centrală de somn (ACS). AOS este cauzată de blocarea căilor respiratorii superioare în timpul somnului, în timp ce ACS rezultă dintr-o reglare anormală a respirației de către creier. Ambele tipuri pot conduce la episoade repetate de hipoxie intermitentă (scădere a oxigenului din sânge), ceea ce activează sistemul nervos simpatic, provoacă inflamație și stres oxidativ și afectează funcția endotelială a vaselor de sânge.
Aceste mecanisme explică legătura observată între apneea de somn și afecțiuni cardiace grave. Ritmul cardiac crescut și variațiile tensionale nocturne pot favoriza apariția aritmiilor, inclusiv fibrilaţia atrială, iar suprasolicitarea repetată poate contribui la dezvoltarea sau agravarea insuficienţei cardiace. De asemenea, pacienţii cu apnee de somn prezintă un risc mai mare pentru evenimente ischemice, cum ar fi infarctul miocardic.
Recunoaşterea simptomelor și diagnosticarea corectă sunt esenţiale pentru reducerea riscurilor. Printre semnele care trebuie urmărite se numără:
- sforăit puternic și persistent,
- pauze respiratorii observate de somnedor,
- somnolență sau oboseală diurnă excesivă,
- treziri frecvente cu senzație de sufocare sau respirație accelerată,
- tulburări de ritm cardiac, palpitații sau episoade de leșin.
Diagnosticarea se face, de regulă, prin polisomnografie (studiu de somn) sau prin monitorizări respiratorii la domiciliu, conform recomandărilor clinice. Tratamentul depinde de tipul și severitatea apneei și poate include terapie cu presiune pozitivă continuă a căilor aeriene (CPAP), dispozitive orale care mențin distanța între maxilar și mandibulă, modificări ale stilului de viață (scădere în greutate, limitarea consumului de alcool, evitarea somnului pe spate), terapie pozițională sau intervenţii chirurgicale în cazuri selecționate.
Pentru persoanele cu boli cardiovasculare cunoscute, identificarea și tratarea apneei de somn sunt deosebit de importante, deoarece pot reduce simptomatologia cardiacă și riscul de complicații. Medici cardiologi și pneumologi pot colabora pentru gestionarea integrată a pacienților care prezintă atât afecțiuni cardiace, cât și tulburări ale somnului.
Impactul asupra comunității este semnificativ: netratată, apneea de somn poate afecta capacitatea de muncă, crește riscul de accidente rutiere datorită somnolenței și produce costuri medicale suplimentare prin complicaţiile cardiovasculare. Informarea publicului și screeningul în grupurile cu risc (persoane supraponderale, cu hipertensiune arterială, diabet sau simptome tipice) pot contribui la depistarea precoce și la prevenirea consecințelor severe.
Informațiile din acest material se bazează pe comunicarea publică postată de pagina de Facebook Mayo Clinic. Persoanele care suspectează că suferă de apnee de somn sunt sfătuite să contacteze medicul de familie sau un specialist în somnologie pentru evaluare și recomandări personalizate.
