Regina Maria a introdus în România, în 1996, conceptul de abonament medical care a schimbat accesul pacienților la servicii. La trei decenii distanță, statisticile pentru 2025 arată diferențe clare între populația generală și abonații rețelei: trei din zece români nu au fost la niciun control de rutină, în timp ce peste 70% dintre abonații Regina Maria au avut cel puțin o vizită medicală în ultimul an, cu o medie de aproximativ șapte vizite anual.
La mijlocul anilor ’90, accesul la servicii medicale era adesea condiționat de timp, relații sau insistență, iar prevenția ocupa un loc secundar în raportarea populației față de sănătate. Modelul de abonament a venit ca răspuns la aceste limitări, oferind predictibilitate în accesul la consultații și investind în relația continuă dintre pacient și medic.
Conform datelor comunicate de rețeaua privată de sănătate, abonamentul medical favorizează frecvența contactelor terapeutice: peste 70% dintre abonați au avut cel puțin o vizită în ultimele 12 luni, cu o medie de aproximativ șapte vizite pe an. Aceste cifre contrastează cu situația la nivelul întregii populații, unde 30% dintre români nu au participat la controale de rutină în 2025. Evoluția sugerează că accesul predictibil la servicii determină modificări comportamentale măsurabile în rândul pacienților.
„Abonamentul medical a fost instrumentul care a scos interacțiunea cu sistemul medical din zona excepției și a dus-o în zona de normalitate. Dacă, în prima etapă, a fost important să încurajăm accesul, în timp obiectivul a devenit mai complex: să construim o relație constantă cu medicina, bazată pe monitorizare, prevenție și continuitate.” — afirmă Andreea Minuta.
Impactul pentru părțile implicate este descris astfel: pentru pacient, abonamentul reduce amânările și crește aderența la controalele periodice; pentru medic, acesta oferă mai mult context clinic și istoricul interacțiunilor, facilitând evaluări mai bine documentate; pentru sistemul de sănătate, abonamentul creează oportunități de intervenție timpurie, ceea ce poate conduce la gestionarea mai eficientă a unor afecțiuni care altfel ar necesita tratamente mai complexe sau intervenții de urgență.
Pe lângă creșterea frecvenței vizitelor, rețeaua semnalează și procese de digitalizare a istoricului medical, care sprijină continuitatea îngrijirii. Într-un material publicat recent, este relatat că arhivarea electronică a dosarelor și disponibilitatea informațiilor medicale au facilitat coordonarea îngrijirii între specialiști și reducerea duplicării investigațiilor.
Schimbările observate în comportamentul pacienților abonați reflectă, de asemenea, o orientare mai pronunțată către prevenție: controalele periodice permit monitorizarea factorilor de risc și depistarea timpurie a unor afecțiuni. Reprezentanții rețelei susțin că acest model oferă un cadru mai predictibil pentru pacient și un instrument de lucru mai structurat pentru profesioniștii din sănătate.
Perspectiva pe termen lung rămâne una de analiză: datele prezentate de furnizorii privați pot servi drept bază pentru studii comparative cu sistemul public, pentru a evalua impactul abonamentelor asupra costurilor totale de îngrijire, a frecvenței internărilor și a rezultatelor de sănătate. Autorii comunicatelor invită la valorificarea acestor informații în vederea dezvoltării unor strategii care să stimuleze prevenția și continuitatea îngrijirii la nivel național.
Sursa informațiilor: comunicare publică a rețelei REGINAMARIA (pagina de Facebook: REGINAMARIA.Reteaua.privata.de.sanatate) și material publicat pe Digi24: digi24.ro. Datele privind frecvența vizitelor și proporția celor care nu au efectuat controale în 2025 au fost comunicate de rețea în cadrul acestor surse.
