Institutul Național de Sănătate Publică (INSP) a atras atenția, recent, printr-o postare pe pagina sa de Facebook asupra dificultății de a evalua succesul intervențiilor de sănătate publică. Instituția subliniază că rezultatele preventive sunt, prin natura lor, absențe greu de măsurat: epidemii care nu au izbucnit, focare oprite sau copii care nu s-au îmbolnăvit pentru că cei din jurul lor au fost vaccinați.
Mesajul INSP punctează un paradox esențial al domeniului: în timp ce medicina curativă înregistrează rezultate vizibile, concrete, sănătatea publică produce rezultate invizibile, care nu apar în statistici în aceeași măsură. Această invizibilitate afectează recunoașterea și, implicit, alocarea resurselor pentru prevenție.
„Medicina curativă are un rezultat cu nume și prenume: un pacient care pleacă acasă. Sănătatea publică are o absență: cazul care nu a apărut, focarul care nu s-a extins, proba de apă care a ieșit conformă, avizul care a oprit ceva înainte să înceapă.” — fragment din postarea publicată pe pagina oficială a INSP.
Postarea detaliază câteva exemple concrete ale fenomenului: nu se numără epidemiile care nu au izbucnit, nu se raportează focarele oprite în ziua a doua și nu se măsoară copiii care nu s-au îmbolnăvit pentru că persoanele din jurul lor erau vaccinate. Prin aceste exemple, INSP subliniază că instrumentele curente de raportare și evaluare nu surprind în mod adecvat beneficiile intervențiilor preventive.
Specialiștii din sănătatea publică se confruntă astfel cu două probleme inter-conectate: dificultatea de a defini indicatori de succes pentru activitățile preventive și consecințele acestei dificultăți asupra prioritizării bugetare. Postarea afirmă că un domeniu ale cărui rezultate sunt invizibile riscă, în practică, să fie subfinanțat, pe fondul unei aprecieri publice și politice axate pe rezultate tangibile și imediate.
Impactul asupra comunității poate fi multiplu. În lipsa recunoașterii formale a economiilor și a vieților salvate prin prevenție, planificarea strategică a intervențiilor (vaccinări, controlul factorilor de mediu, supraveghere epidemiologică) poate rămâne subdimensionată. În plus, comunicarea publică insuficientă privind beneficiile preventive poate reduce încrederea populației în măsuri precum imunizările sau controalele sanitare.
Postarea INSP invită, implicit, la reflecție asupra modului în care sunt concepuți și folosiți indicatorii de performanță în sănătatea publică. Măsurători suplimentare, evaluări economice ale programelor preventive și mecanisme de raportare care includ estimări ale „cazurilor evitate” ar putea contribui la o imagine mai completă a impactului acestor activități. De asemenea, dezvoltarea unei culturi instituționale și politice care să recunoască valoarea prevenirii este prezentată ca o necesitate pentru menținerea și consolidarea capacității de răspuns și protecție a sănătății publice.
În încheiere, INSP își propune să readucă în discuție problema evaluării și recunoașterii rezultatelor preventive, argumentând că «nimeni nu mulțumește vreodată pentru epidemia care nu s-a întâmplat». Pentru informații suplimentare, publicația originală este disponibilă pe pagina de Facebook a Institutului Național de Sănătate Publică: INSP – Facebook. Mesajul servește ca un apel la îmbunătățirea instrumentelor de măsurare și la susținerea continuă a măsurilor de prevenție în România.
