România a înregistrat 35.736 de cazuri confirmate de rujeolă între 1 ianuarie 2023 și 31 decembrie 2025, dintre care 27.720 la copii sub 15 ani, şi 30 de decese. Creșterea apare în contextul unei scăderi a acoperirii vaccinale raportate pe parcursul anilor anteriori, iar datele sunt centralizate de Institutul Național de Sănătate Publică (INSP) și comparate cu rapoarte ale Centrului European pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor (ECDC).
Numerele arată că, într-un interval de 12 luni analizat de ECDC (1 februarie 2024 – 31 ianuarie 2025), din 32.265 de cazuri de rujeolă înregistrate în Uniunea Europeană, 27.568 au fost raportate în România, urmate de o distanță semnificativă față de a doua țară din clasament, care a raportat 1.097 de cazuri. Aceste cifre indică o concentrare a epidemiei la nivel naţional.
Scăderea acoperirii vaccinale este factorul principal menționat de autoritățile de sănătate publică. Acoperirea se calculează pe baza raportărilor județene transmise central, iar treptata reducere a ratei de vaccinare a dus la erodarea protecției comunitare. Potrivit INSP, procesul este lent și adesea invizibil: statistici care se modifică gradual până când efectele devin evidente sub forma unui focar extins.
Confirmarea cazurilor a fost realizată în laboratoare de sănătate publică, iar autoritățile subliniază rolul epidemiologilor în semnalarea scăderii acoperirii vaccinale. În paralel, personalul medical de teren — asistenți comunitari și alți lucrători în sănătate publică — a derulat campanii de recuperare a dozelor restante, inclusiv vizite la domiciliu pentru administrarea vaccinurilor restante. Aceste activități logistice sunt esențiale pentru controlul răspândirii bolii, dar nu sunt vizibile în mod obișnuit în relatările publice despre epidemie.
Impactul asupra comunităților este semnificativ: majoritatea cazurilor au fost în rândul copiilor sub 15 ani, ceea ce ridică preocupări legate de protecția în mediul școlar și accesul la servicii medicale pediatrice. Cele 30 de decese confirmate subliniază severitatea potențială a rujeolei atunci când acoperirea vaccinală scade. Presiunile asupra unităților de sănătate publică includ diagnosticarea, gestionarea cazurilor severe, urmărirea contactelor și organizarea campaniilor de vaccinare de recuperare.
În plan regional, raportul ECDC evidențiază disproporția dintre România și restul Uniunii Europene pentru perioada analizată, ceea ce determină nevoia unor măsuri consolidate de sănătate publică la nivel național și cooperare transfrontalieră în monitorizare. Datele arată că rujeola nu a revenit din cauza unei mutații considerabile a virusului, ci pentru că imunitatea colectivă s-a slăbit din cauza scăderii acoperirii vaccinale.
Autoritățile sanitare recomandă consolidarea sistemelor de supraveghere, întărirea campaniilor de informare privind siguranța și eficacitatea vaccinurilor și intensificarea eforturilor de recuperare a dozelor restante. Măsurile includ evaluarea zonală a acoperirii vaccinale, prioritizarea grupurilor vulnerabile, testarea și confirmarea rapidă în laboratoare și mobilizarea asistenților comunitari pentru administrarea vaccinurilor.
Sursa informațiilor: Institutul Național de Sănătate Publică (INSP), Situația rujeolei în România la data de 31.12.2025, și Centrul European pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor (ECDC) pentru perioada 1 februarie 2024 – 31 ianuarie 2025. Informațiile au fost preluate din comunicarea publică a INSP, disponibilă și pe pagina de Facebook a instituției: INSP – Facebook.
Următorii paşi includ monitorizarea evoluției cazurilor, implementarea campaniilor de acoperire vaccinală și publicarea actualizărilor periodice de către INSP și ECDC. Autoritățile locale și naționale rămân responsabile pentru coordonarea intervențiilor menite să restabilească protecția comunitară și să prevină noi valuri epidemice.
