Organizația Mondială a Sănătății (WHO) anunță că utilizarea problematică a rețelelor sociale în rândul tinerilor a crescut în perioada 2018–2022. Un studiu regional efectuat pe aproape 280.000 de tineri din 44 de țări din Europa, Asia Centrală și Canada arată o creștere de la 7% la 11% a cazurilor identificate ca problematice.
Creșterea, observată pe parcursul a patru ani, ridică semnale privind efectele online care se reflectă în viața offline, cum ar fi tulburări ale somnului, schimbări de dispoziție și scăderea încrederii în sine. Scopul prezentării acestor date, transmite WHO, este de a orienta măsuri relevante și nu de a genera alarmă nejustificată.
Rezultatele provin dintr-un studiu regional care a evaluat aproape 280.000 de tineri în 44 de țări din Europa, Asia Centrală și Canada. Proporția celor cu utilizare problematică a crescut de la 7% în 2018 la 11% în 2022. Deși valoarea absolută pare modestă, specialiștii subliniază că, la nivelul unei generații, aceasta înseamnă un număr semnificativ mai mare de persoane care se confruntă cu dificultăți în controlarea raportului lor cu mediul digital.
Studiul evidențiază că impactul nu se limitează la timpul petrecut în fața ecranelor. Datele semnalează consecințe directe în viața de zi cu zi: pierderea somnului, oscilații ale stării emoționale și scăderea încrederii în sine. Aceste manifestări sugerează că utilizarea problematică a rețelelor sociale poate agrava sau declanșa probleme de sănătate mintală și poate afecta performanța școlară, relațiile familiale și integrarea socială a tinerilor.
Reprezentanții WHO au subliniat că intenția publicării acestor date este de a oferi o bază informativă pentru politici și intervenții: „The purpose of this data isn’t to alarm. It’s to help guide meaningful action.”, respectiv „Scopul acestor date nu este să alarmăm, ci să ghideze acțiuni semnificative.” Prin această formulare, organizația încurajează autoritățile publice, sistemul educațional și furnizorii de servicii de sănătate să evalueze și să adapteze răspunsurile la nevoile tinerilor.
Impactul asupra comunității locale include creșterea necesității pentru servicii de sănătate mintală adaptate adolescenților, programe de educație digitală în școli și campanii de informare pentru părinți și tutori. Profesioniștii din sănătate și educație pot folosi datele pentru a prioritiza intervențiile preventive, pentru a dezvolta programe de consiliere și pentru a promova bune practici privind timpul petrecut online și igiena digitală.
De asemenea, creșterea raportată subliniază necesitatea unui monitorizări continue a comportamentelor digitale în rândul tinerilor și a unor studii suplimentare care să analizeze cauzele și consecințele pe termen lung. Autoritățile locale ar putea colabora cu organizații non-guvernamentale, școli și platforme digitale pentru a construi răspunsuri integrate, bazate pe dovezi.
Studiul atrage atenția asupra unei realități complexe: măsura în care viața online influențează sănătatea și bunăstarea tinerilor. În contextul unei creșteri procentuale de la 7% la 11%, factorii decidenți sunt chemați să transforme datele în politici și programe concrete, menite să protejeze și să sprijine tinerii afectați.
Sursa: Pagina de Facebook a Organizației Mondiale a Sănătății (WHO): https://www.facebook.com/WHO. Informațiile au fost preluate din postarea publică a WHO și prezentate pentru a informa factorii de decizie și publicul larg despre implicațiile pentru sănătatea publică.
