Studentul Sd. sg. Stoiți David-Andrei, din anul IV la Institutul Medico-Militar Bucureşti, a încheiat anul III cu media 10, performanţă obţinută recent ca rezultat al dăruirii, disciplinei şi sacrificiilor personale. Parcursul său academic şi experienţa la Institut reflectă motivaţia familială, adaptarea la rigorile militare şi tranziţia rapidă de la teorie la practică clinică.
Originar din Timişoara, Stoiți a absolvit Colegiul Naţional Bănăţean, profilul Ştiinţe ale Naturii, iar influenţa unei familii cu background în sănătate — o mamă farmacist şi un tată bioinginer — i-a modelat încă din copilărie opţiunea pentru domeniul medical. Într-o declaraţie publicată pe pagina Direcţiei Medicale a Ministerului Apărării Naţionale, studentul a subliniat importanţa sprijinului familial şi a colegilor în obţinerea rezultatului academic remarcabil.
Decizia de a urma Medicina Militară a venit la recomandarea tatălui său, iniţial întâmpinată cu ezitare din cauza timidităţii şi sensibilităţii personale. „Am fost tentat la început să cred că firea mea timidă nu s-ar potrivi unui mediu atât de strict”, a afirmat Stoiți, precizând însă că sprijinul părintelui şi pasiunea pentru sport l-au determinat să înfrunte provocarea. Adaptarea la viaţa de institut, viaţa la cămin şi disciplina cotidiană l-au ajutat să descopere că medicina militară presupune, înainte de toate, spirit de echipă şi camaraderie.
Tranziţia din amfiteatrele teoretice către practica din spital a reprezentat un moment definitoriu în formarea sa profesională. Contactul direct cu pacienţii a permis condensarea cunoştinţelor şi înţelegerea specificului medicinei militare, care combină competenţele medicale cu rigoarea şi responsabilitatea impuse de statutul militar. Stoiți a descris aceste experienţe ca fiind „îmbinarea cunoştinţelor medicale cu rigoarea, dedicarea şi spiritul civic specifice hainei militare”, elemente care i-au consolidat vocaţia.
Parcursul academic nu a fost lipsit de dificultăţi: volumul mare de informaţii şi intensitatea pregătirii au generat momente de suprasolicitare. Studenţii descriu frecvent perioada clinică şi examenele ca pe o provocare majoră; în cazul lui Stoiți, echilibrul l-au adus activităţile extraşcolare. Teatrul şi dansul, practici considerate iniţial ca timpi „pierduţi” faţă de studiu, s-au dovedit resurse pentru rezilienţa mentală. El a relatat cum, în ciuda încercării de a renunţa la un spectacol programat în sesiune, a urcat pe scenă cu două zile înainte de examenul de Farmacologie şi a obţinut nota 10, subliniind importanţa organizării şi a susţinerii reciproce din partea colegilor.
Importanţa sprijinului comunităţii academice şi militare a fost reiterată de student: viaţa în pluton, relaţiile dintre colegi şi consilierea cadrelor didactice şi militare au constituit piloni esenţiali. Stoiți şi-a exprimat recunoştinţa faţă de colegi, profesori, familie şi bunici pentru sprijinul oferit, detaliu care scoate în evidenţă dimensiunea umană a pregătirii în cadrul instituţiei militare.
Impactul acestei reuşite se poate observa la nivel local şi instituţional: performanţele individuale ale studenţilor contribuie la imaginea Institutului Medico-Militar şi ilustrează potenţialul formării medicale combinate cu disciplina militară. Pentru comunitatea de studenţi şi viitorii candidaţi, exemplul lui Stoiți transmite un mesaj clar despre importanţa echilibrului între rigoare academică şi menţinerea unor activităţi care susţin sănătatea mentală.
Informaţiile au fost preluate de pe pagina Direcţiei Medicale a Ministerului Apărării Naţionale: Direcţia Medicală – Facebook. Pentru anul IV, studentul intenţionează să continue pregătirea clinică şi să menţină performanţa academică, beneficiind în continuare de sprijinul colegilor şi cadrelor universitare.