Cine? Conf.univ.dr. Adrian Pană, specialist al Institutului Național de Sănătate Publică (INSP), a prezentat astăzi, 10 noiembrie 2026, propunerea de elaborare a „Cărții albe a obezității în România”. Ce? Propunerea a fost făcută în cadrul mesei rotunde „Obezitatea nu doarme. Tu ce faci?”, organizată la Senatul României de organizațiile ENDO Pacienți și COPAC. De ce? Miza este transformarea datelor epidemiologice în politici publice concrete, cu responsabilități clare și indicatori de evaluare.
Datele prezentate accentuează amploarea problemei: conform anchetei EHES 2022, 32,6% dintre adulții cu vârste între 25 și 64 de ani trăiesc cu obezitate. Specialistul INSP a subliniat că această prevalență transformă obezitatea într-o problemă majoră de sănătate publică, cu implicații care depășesc sectorul sanitar, afectând productivitatea, costurile sociale și calitatea vieții populației.
Mesajul central al intervenției a fost formulat clar: „avem nevoie să trecem de la măsurarea problemei la decizii fundamentate pe dovezi, de la inițiative fragmentate la intervenții coordonate și de la intenții la rezultate măsurabile.” Această afirmație a fost prezentată drept fundamentul pentru inițiativa unei „Cărți albe” care să ofere o foaie de parcurs pentru intervenții realiste, sustenabile și cuantificabile.
Cartea albă propusă va urmări, potrivit prezentării, identificarea unor măsuri practice și fezabile, cu responsabilități instituționale clare, estimări de costuri și indicatori de evaluare. Documentul va fi elaborat în colaborare cu profesioniști din sănătate, instituții publice și organizații de pacienți, pentru a asigura un cadru integrat de acțiune. Printre obiectivele menționate la masa rotundă se numără prevenția, identificarea timpurie a cazurilor, îngrijirea multidisciplinară și includerea obezității în politicile publice din educație, alimentație și mediul social.
Participanții au insistat asupra caracterului multifactorial al obezității: „Obezitatea nu poate fi gestionată exclusiv prin intervenții medicale. Este nevoie de politici publice coerente, colaborare intersectorială și continuitate în implementare.” Această poziție subliniază necesitatea intervențiilor care depășesc cadrul clinic și vizează factori precum accesul la alimente sănătoase, promovarea activității fizice în comunități și politici educaționale axate pe sănătate.
Impactul asupra comunității este semnificativ: o prevalență ridicată a obezității generează presiune suplimentară asupra sistemului de sănătate, creșterea costurilor asociate bolilor cronice conexe (diabet, boli cardiovasculare, afecțiuni osteoarticulare) și pierderi economice legate de absenteism și scăderea productivității. Prin urmare, organizatorii au argumentat că investiția în măsuri preventive și în programe evaluate riguros poate avea beneficii pe termen mediu și lung atât pentru sănătatea populației, cât și pentru bugetul public.
La masa rotundă au fost prezente organizații de pacienți și factori de decizie, iar discuțiile au vizat și modalități de monitorizare a progresului. Printre instrumentele propuse se numără stabilirea unor indicatori naționali de performanță, programe pilot evaluate la nivel local și mecanisme de finanțare clare pentru intervenții integrate.
În încheiere, inițiatorii au mulțumit organizatorilor pentru facilitarea dialogului și au reiterat apelul la colaborare largă pentru elaborarea „Cărții albe a obezității în România”. Următorii pași includ consultări între instituții, profesioniști și organizații de pacienți și lansarea unei consultări publice pentru definirea măsurilor prioritare.
Sursa informațiilor: pagina de Facebook a INSP – Institutul Național de Sănătate Publică (INSP Facebook) și materialul oferit de organizatori. Pentru detalii suplimentare și context, poate fi consultat și articolul publicat pe Politici de Sănătate: Obezitatea afectează populația României — propuneri pentru politici publice.
