Într-un an marcat de temperaturi extreme, 2024 a fost declarat cel mai fierbinte an înregistrat până acum, conform informațiilor furnizate de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) pe pagina lor oficială de Facebook. Această creștere alarmantă a temperaturii globale aduce cu sine o serie de riscuri semnificative pentru sănătatea umană și bunăstarea comunităților din întreaga lume.
Creșterea persistentă a temperaturii are efecte devastatoare asupra organismului uman. Printre cele mai critice consecințe se numără:
- Insolația: Expunerea prelungită la căldură extremă poate duce la insolație, o afecțiune gravă care necesită intervenție medicală urgentă.
- Deshidratarea: Pierderea excesivă de fluide corporale poate afecta funcțiile vitale ale organismului și poate duce la complicații grave dacă nu este tratată corespunzător.
- Deteriorarea rinichilor: Temperaturile ridicate pot provoca disfuncții renale, afectând capacitatea acestora de a filtra toxinele din sânge.
- Tulburări neurologice: Cazurile severe pot conduce la probleme neurologice pe termen lung, influențând calitatea vieții indivizilor afectați.
Acești factori reprezintă o amenințare majoră nu doar pentru sănătatea individualelor ci și pentru mijloacele lor de trai. OMS subliniază importanța protejării celor mai vulnerabili dintre noi – persoanele în vârstã, copiii mici și cei cu afecțiuni medicale preexistente sunt printre cei mai expuși riscurilor asociate cu căldura extremã.
Pentru a combate aceste efecte negative ale schimbării climatice asupra sănătății publice, este esențial ca guvernele și comunitățile să implementeze măsuri eficiente care să asigure protecția populației vulnerabile. Acestea includ crearea unor sisteme eficiente de avertizare timpurie privind valurile de căldură și promovarea accesului larg la resurse esenţiale precum apă curată şi adãposturi răcoroase.
