4 martie marchează Ziua Mondială de Luptă împotriva Obezității, o inițiativă a Federației Mondiale a Obezității, lansată în 2015, menită să promoveze soluții practice pentru obținerea și menținerea unei greutăți sănătoase. Evenimentul atrage atenția asupra dimensiunii globale a problemei, dar și asupra necesității unor acțiuni coordonate la nivel local, inclusiv în România.
Datele recente arată amploarea fenomenului: la nivel mondial, peste 1 miliard de persoane trăiesc cu obezitate, iar aproximativ 1,7 milioane de persoane mor prematur din cauza bolilor asociate supraponderalității și obezității. Aceste cifre subliniază necesitatea intervențiilor de prevenție și monitorizare, în special în rândul copiilor.
Evaluarea stării de nutriție a copiilor la nivel european, realizată prin studiul European Childhood Obesity Surveillance Initiative (COSI) în perioada 2022–2024, acoperă 37 de țări și relevă că unul din patru copii de 6–9 ani se afla în situație de exces ponderal, iar 11% dintre copii erau diagnosticați cu obezitate. COSI este prezentat ca cel mai amplu sistem de monitorizare a obezității infantile din lume, activ de peste 15 ani și implementat în peste 40–48 de țări europene, iar datele sale servesc drept reper pentru politici publice și programe de sănătate.
În România, Institutul Național de Sănătate Publică (INSP), în parteneriat cu direcțiile de sănătate publică județene și inspectoratele școlare, implementează evaluări în cadrul Programului Național de Evaluare și Promovare a Sănătății și Educație pentru Sănătate. Evaluarea stării de nutriție a copiilor din ciclul primar (6–10 ani) arată date îngrijorătoare: 27,5% dintre copiii de 7 ani și 32% dintre copiii de 8 ani sunt supraponderali. Aceste procente indică nevoia unor măsuri preventive susținute, atât în mediul școlar, cât și la nivelul familiilor și comunităților locale.
Impactul pe termen lung al obezității infantile include riscuri crescute pentru boli cardiovasculare, diabet zaharat de tip 2 și probleme ortopedice sau psihosociale. Ca urmare, autoritățile sanitare recomandă politici integrate: monitorizarea constantă a stării de nutriție, programe de educație alimentară, facilitarea activității fizice regulate în școli și comunități, precum și susținerea accesului la alimente sănătoase pentru toate familiile. Colaborarea între instituții (sănătate, educație, administrație publică) este esențială pentru a transforma recomandările în practici sustenabile.
Pentru a sprijini adoptarea unui stil de viață sănătos la nivel individual și comunitar, INSP și partenerii promovează acțiuni concrete, care pot contribui la reducerea riscului de supraponderalitate și obezitate. Atunci când autoritățile, școlile, specialiștii și comunitatea colaborează, alegerile sănătoase devin mai accesibile și mai eficiente.
Ce puteți face la nivel individual și comunitar:
- Participați la evenimente sportive locale și susțineți inițiativele școlare privind activitatea fizică;
- Asigurați-vă că faceți mișcare zilnic — activitatea regulată reduce riscul de obezitate și boli asociate;
- Încurajați copiii să petreacă timp în aer liber și să participe la jocuri și activități fizice, nu doar la activități sedentare;
- Alegeți o alimentație echilibrată pentru întreaga familie, bazată pe alimente neprocesate și porții adecvate vârstei;
- Pregătiți mese sănătoase acasă pentru prânzul de la locul de muncă sau pentru pachețelul copiilor, reducând consumul de alimente procesate.
Concluzie și sursă
Combaterea obezității necesită intervenții susținute și coordonate pe termen lung, care să includă monitorizare, educație și politici publice orientate spre prevenție. Informațiile prezentate provin de pe pagina de Facebook a Institutului Național de Sănătate Publică: INSPInstitutulNationaldeSanatatePublica, precum și din datele studiului COSI (2022–2024). Următorii pași recomandați sunt consolidarea programelor școlare de nutriție și activitate fizică, extinderea monitorizării și implicarea mai largă a comunităților locale pentru a transforma recomandările în rezultate măsurabile.
