Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a avut marți la sediul Ministerului o întâlnire de lucru cu Florika Fink-Hooijer, director general al Health Emergency Preparedness and Response Authority (HERA) a Comisiei Europene, în prezența secretarului de stat Raed Arafat, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență (DSU). Discuțiile au vizat consolidarea capacității României de pregătire și răspuns în situații de urgență sanitară, precum și modalitățile prin care cooperarea europeană poate susține acest demers.
Întâlnirea are loc pe fondul unor provocări persistente în sistemul de sănătate, în special în unitățile de primiri urgențe, unde presiunea pacientilor afectează capacitatea de reacție a spitalelor. Oficialii au pledat pentru consolidarea protocoalelor, organizarea internă și dezvoltarea unor modele de pregătire specifice medicinei de urgență și terapiei intensive.
Ministrul Rogobete a subliniat necesitatea unor măsuri practice: «În pregătirea pentru situații de criză avem nevoie de organizare, protocoale clare și capacitatea sistemului de a funcționa sub presiune.» El a explicat că multe dintre cazurile care ajung în unitățile de primiri urgențe ar putea fi tratate în ambulatoriu, fapt care reduce viteza de intervenție pentru pacienții critici. Oficialul a mai adăugat: «Terapia intensivă trebuie să fie pregătită pentru pacient, nu pacientul să ajungă să aștepte terapia intensivă.»
Reprezentanta HERA, Florika Fink-Hooijer, a reiterat rolul agenției în consolidarea pregătirii la nivel european, prin dezvoltarea de parteneriate și susținerea proiectelor care sporesc capacitatea sistemelor de sănătate de a răspunde la crize. În cadrul întâlnirii s-au discutat măsuri concrete precum schimburi de expertiză și know-how, elaborarea unor modele de pregătire pentru medicina de urgență și terapia intensivă, dar și modalități prin care România poate valorifica instrumentele europene dedicate pregătirii pentru crize sanitare.
Oficialii au mai convenit asupra importanței coordonării între structurile de intervenție — inclusiv DSU, serviciile de ambulanță și spitale — pentru a crește eficiența răspunsului în situații critice. Ministrul a punctat că, deși un stat poate dispune de forțe militare sau de protecție civilă bine puse la punct, capacitatea reală de răspuns este limitată fără un sistem de sănătate solid și bine integrat în planurile de intervenție.
Impactul asupra comunității este imediat: un sistem de sănătate mai bine pregătit reduce timpii de așteptare pentru terapie intensivă, îmbunătățește tratamentul cazurilor critice și minimizează riscul ca procedurile de urgență să fie copleșite de fluxuri neesențiale. Prin schimburi de expertiză și prin accesarea mecanismelor europene, autoritățile urmăresc să optimizeze protocoalele de triaj, fluxurile de pacienți și pregătirea personalului medical, în special în secțiile de primiri urgențe și în unitățile de terapie intensivă.
Conform declarațiilor oficiale, pașii următori includ elaborarea unor propuneri concrete de colaborare între Ministerul Sănătății și HERA, dezvoltarea unor programe de formare și simulări comune, precum și identificarea proiectelor care pot primi sprijin european pentru creșterea rezilienței sistemului sanitar. Soluțiile discutate vizează atât componente logistice, cât și instruire profesională și protocoale operaționale.
Sursa informațiilor: pagina de Facebook MinisterulSanatatii (https://www.facebook.com/MinisterulSanatatii).
