Organizația Mondială a Sănătății (OMS) atrage atenția asupra unei probleme globale: peste 30% dintre copii din întreaga lume declară că au experimentat hărțuire online. Statisticile, publicate pe pagina de Facebook a OMS, indică faptul că multe cazuri rămân neraportate, iar organizația propune măsuri concrete pentru a reduce fenomenul. Mesajul vizează părinți, cadre didactice și utilizatori în general, îndemnând la recunoașterea și raportarea abuzurilor.
Conform postării OMS, fenomenul hărțuirii online afectează un număr semnificativ de copii la nivel global, iar tăcerea și subraportarea permit perpetuarea abuzului. Organizația subliniază importanța intervenției din partea martorilor, a adoptării unor practici de siguranță digitală și a mecanismelor eficiente de raportare pentru a proteja victimele.
Hărțuirea online — cunoscută și ca cyberbullying — poate include mesaje agresive, distribuirea neconsensuală a imaginilor, excluderea deliberată din grupuri online sau crearea de conturi false pentru a intimida. OMS atrage atenția asupra impactului psihologic pe termen scurt și lung: anxietate, scăderea încrederii în sine, probleme de somn sau performanță școlară redusă. Deși aceste efecte sunt bine cunoscute în literatura de specialitate, raportul practic al organizației se concentrează pe pașii pe care orice persoană îi poate urma pentru a interveni și a preveni escaladarea situației.
Pentru a sprijini reducerea numărului de victime, OMS recomandă o serie de acțiuni simple și concrete pe care le poate aplica oricine:
- Recunoașterea comportamentului nepotrivit: observați semnele de hărțuire sau intimidare și documentați incidentele.
- Fiți un martor suportiv: susțineți persoana afectată, nu încurajați răspunsurile agresive și evitați să amplificați conținutul abuziv.
- Cunoașteți când și cum să vă retrageți: în anumite situații, dezangajarea temporară reduce tensiunea și împiedică escaladarea.
- Vorbiți și raportați abuzul: folosiți instrumentele platformelor online, informați instituțiile școlare sau, dacă este cazul, autoritățile competente.
Pe lângă aceste recomandări, experții în etică digitală și protecție a copilului atrag atenția asupra responsabilității platformelor tehnologice și instituțiilor educaționale. Aceste entități trebuie să mențină proceduri clare de raportare, să ofere sprijin victimelor și să aplice sancțiuni pentru conturile care încalcă regulile. Totodată, cursurile de alfabetizare digitală pentru elevi și părinți pot diminua riscurile, oferind instrumente practice de detectare și gestionare a incidentelor.
Impactul asupra comunității locale este direct: familiile afectate pot resimți stres sporit, iar școlile se confruntă cu provocarea de a proteja un climat educațional sigur. Intervenția la timp a colegilor, profesorilor sau a părinților poate reduce durerea psihologică a copiilor și poate preveni consecințe mai grave. De aceea, OMS pune accent pe responsabilitatea comună — prevenția și intervenția nu pot rămâne doar în sarcina victimei.
Persoanele care întâlnesc cazuri de hărțuire online sunt încurajate să păstreze dovezile (mesaje, capturi de ecran), să blocheze conturile abuzive și să folosească mecanismele oficiale de raportare ale platformelor digitale. În situații de pericol imediat sau când sunt implicate amenințări la adresa integrității fizice, este recomandată sesizarea autorităților locale.
Sursa acestor informații este postarea publică a Organizației Mondiale a Sănătății de pe pagina de Facebook: WHO. Pentru pași următori, OMS și alți actori implicați recomandă informarea rapidă a instituțiilor școlare, utilizarea instrumentelor de raportare oferite de platforme și accesarea serviciilor de consiliere specializată atunci când este necesar.
