Un studiu regional al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) realizat pe aproape 280.000 de tineri din 44 de țări din Europa, Asia Centrală și Canada arată o creștere a utilizării problematice a rețelelor sociale, de la 7% în 2018 la 11% în 2022. Datele, colectate pe perioada 2018–2022, indică o tendință îngrijorătoare privind relația tinerilor cu mediul online și consecințele acesteia în viața offline.
Creșterea procentuală poate părea modestă, dar, aplicată la nivelul unei generații, înseamnă un număr substanțial mai mare de tineri care se confruntă cu dificultăți legate de controlul timpului și comportamentului pe rețelele sociale. Scopul prezentării acestor date, potrivit OMS, nu este de a alarma, ci de a informa și a ghida măsuri eficiente.
Studiul include informații colectate de la aproape 280.000 de participanți din 44 de țări, oferind un eșantion larg care permite observarea unor schimbări în timp. Creșterea de la 7% la 11% reflectă nu doar utilizarea frecventă a platformelor digitale, ci şi acele forme de utilizare considerate problematice — adică situații în care interacțiunea cu social media devine greu de controlat și interferează cu activitățile zilnice.
Impactul utilizării problematice depășește dimensiunea pur tehnologică și se manifestă în plan fiziologic și psihologic. Studii anterioare și datele OMS semnalează efecte precum pierderea somnului, modificări ale dispoziției și scăderea încrederii în sine. Aceste consecințe arată că problemele din mediul online se repercutează în viața offline, afectând performanța școlară, relațiile interpersonale și sănătatea mentală a tinerilor.
Consecințele pentru comunitate sunt multiple. Sistemele de sănătate publică, unitățile de învățământ și familiile pot fi direct afectate de creșterea numărului de tineri care necesită sprijin psihologic sau intervenții preventive. De asemenea, datele pot influența elaborarea de politici publice privind protecția copiilor și adolescenților în mediul digital, precum şi programe de alfabetizare digitală care să includă componente de sănătate mintală.
„Scopul acestor date nu este să alarmeze. Este să ghideze acțiuni semnificative,” transmite OMS pe pagina oficială de Facebook, subliniind necesitatea utilizării rezultatelor pentru dezvoltarea de măsuri practice și bine țintite. În acest context, experții recomandă abordări care combină intervenții clinice, educație digitală și politici preventive la nivel comunitar.
Pentru a răspunde acestei creșteri, specialiștii și factorii de decizie pot considera următoarele direcții de acțiune:
- Întărirea programelor de alfabetizare digitală în școli, care să includă gestionarea timpului online și recunoașterea semnelor unui comportament problematic;
- Dezvoltarea și extinderea serviciilor de sănătate mintală accesibile tinerilor, inclusiv cursuri de formare pentru cadre didactice și medici primari pentru identificarea precoce a problemelor;
- Campanii de informare pentru părinți și comunități despre impactul utilizării excesive a rețelelor sociale și despre strategii de prevenție;
- Monitorizare continuă și cercetare suplimentară pentru a înțelege factorii de risc și pentru a evalua eficiența intervențiilor implementate.
Deși creșterea observată între 2018 și 2022 este moderată ca valoare procentuală, implicațiile sale la scară largă justifică atenția autorităților sanitare, educatorilor și părinților. OMS recomandă utilizarea acestor date ca punct de plecare pentru măsuri concrete care să protejeze sănătatea tinerilor în mediul digital.
Sursa informațiilor este pagina de Facebook a Organizației Mondiale a Sănătății: WHO (Facebook). Următorii pași vizați includ monitorizarea continuă a fenomenului, cercetări suplimentare și dezvoltarea unor politici publice și programe educaționale care să răspundă noilor provocări generate de evoluția utilizării platformelor sociale.
