Organizația Mondială a Sănătății (OMS) atrage atenția, într-o postare pe pagina sa de Facebook, că deși multe incendii de vegetație pornesc din activități umane, schimbările climatice sporesc semnificativ condițiile care permit răspândirea lor. ONG-ul subliniază că peisajele mai calde și mai uscate favorizează propagarea focului, iar fumul rezultat ridică riscuri pentru sănătatea populației, inclusiv dincolo de granițe.
Mesajul, publicat pe pagina oficială de Facebook a OMS, recomandă populației să se informeze constant asupra calității aerului și să respecte avertismentele de sănătate publică, chiar și atunci când incendiile se află la distanță.
Potrivit OMS, multe incendii de vegetație au ca punct de plecare activități umane — de la focuri necontrolate pentru agrement sau agricultură până la neglijență cu materiale inflamabile sau cauze legate de infrastructură. Chiar dacă originea flăcărilor este umană, evoluția și amploarea incendiilor sunt tot mai mult influențate de condițiile meteorologice și climatice: perioadele prelungite de secetă, temperaturile ridicate și scăderea umidității vegetației creează combustibil ușor inflamabil pe suprafețe extinse.
Schimbările climatice modifică frecvența și intensitatea fenomenelor meteorologice care susțin incendiile. Temperaturile medii în creștere, precipitațiile neuniforme și topirea timpurie a stratului de zăpadă pot prelungi sezonul incendiilor și pot transforma incendii inițiale locale în evenimente de scară largă. Aceste condiții nu doar sporesc probabilitatea izbucnirii focului, ci și îngreunează misiunile de control și stingere, afectând resursele operațiunilor de intervenție și planificarea comunităților expuse.
Fumul degajat de incendii comportă particule fine (PM2.5), gaze toxice și substanțe iritante care pot călători cu curenții de aer pe distanțe mari, expunând populații aflate la sute sau mii de kilometri de incendiul inițial. OMS avertizează că expunerea la aerul contaminat de fum poate agrava afecțiuni respiratorii și cardiovasculare, poate afecta copiii, vârstnicii și persoanele cu boli preexistente și poate genera probleme de sănătate chiar și pentru adulții sănătoși, dacă expunerea este semnificativă și prelungită.
Impactul asupra comunităților este multiplu: pe termen imediat, pericolul direct al focului pentru vieți și proprietăți; pe termen scurt și mediu, degradarea calității aerului și creșterea presiunii asupra serviciilor medicale; pe termen lung, pierderi economice, afectarea agriculturii și a ecosistemelor, precum și necesitatea investițiilor în prevenire și adaptare climatică. Autoritățile locale și naționale trebuie să integreze măsuri de reducere a riscului la sursă (educație, reglementări pentru activități umane cu risc) și adaptare la consecințele climatice (planuri de urgență, infrastructură rezilientă, sisteme de monitorizare a calității aerului).
OMS recomandă publicului să rămână informat și să urmeze sfaturile autorităților de sănătate și protecție civilă. Printre măsurile practice se numără:
- verificarea regulată a indicilor locali de calitate a aerului și a avertismentelor de sănătate publică;
- limitarea activităților în aer liber atunci când nivelul de poluare este ridicat;
- protejarea persoanelor vulnerabile (copii, vârstnici, persoane cu boli respiratorii sau cardiovasculare);
- utilizarea filtrelor adecvate sau a măștilor recomandate de autorități în situații de expunere semnificativă;
- urmarea indicațiilor serviciilor de intervenție în caz de evacuare sau restricții locale.
Sursa: Postare pe pagina de Facebook a Organizației Mondiale a Sănătății (WHO). OMS îndeamnă la vigilență și la măsuri combinate de reducere a cauzelor umane ale incendiilor şi la politici de adaptare la schimbările climatice pentru a limita atât apariția, cât și impactul acestor fenomene asupra sănătăţii publice.
