Organizaţia Mondială a Sănătăţii avertizează că fumul produs de incendiile forestiere poate traversa regiuni, ţări şi continente, expunând populaţia unor riscuri semnificative pentru sănătate. Afecţiunile pot apărea chiar şi la distanţă de focare şi includ iritaţii ale ochilor şi căilor respiratorii, scăderea funcţiei pulmonare, agravarea astmului şi, în cazuri severe, decese premature. Autorităţile recomandă verificarea calităţii aerului înainte de orice activitate în aer liber.
Potrivit postării publicate pe pagina de Facebook a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (WHO), fumul incendiilor forestiere nu rămâne restrâns geografic la locul arderii: „You can be far from a wildfire and still be breathing its smoke. Wildfire smoke crosses regions, countries and continents, and the health effects run from eye and airway irritation to reduced lung function, worsened asthma and premature death.” Acest semnal pune în evidenţă natura transfrontalieră a riscului şi necesitatea unor măsuri coordonate de informare şi protecţie a populaţiei.
Impactul asupra sănătăţii variază în funcţie de intensitatea expunerii şi de condiţiile medicale preexistente. Efectele imediate includ iritaţii ale ochilor, nasului şi gâtului şi tuse, iar expunerile repetate sau prelungite pot duce la scăderea funcţiei pulmonare şi la agravarea bolilor respiratorii cronice. De asemenea, particulele fine din fumul de incendiu pot afecta sistemul cardiovascular şi, în situaţii severe, contribuie la creşterea riscului de deces prematur.
Grupurile cele mai vulnerabile sunt copiii, persoanele în vârstă, femeile însărcinate şi cei cu afecţiuni cardiace sau pulmonare. Copiii sunt mai sensibili din cauza plămânilor în curs de dezvoltare şi a ritmului respirator mai ridicat, ceea ce poate creşte cantitatea de particule inhalate. Persoanele cu astm sau boală pulmonară obstructivă cronică pot necesita ajustarea tratamentelor medicale şi o supraveghere mai atentă pe durata perioadelor cu fum intens.
Pe lângă informarea publică, impactul fumului se resimte la nivelul comunităţilor prin creşterea apelurilor la serviciile medicale, presiune asupra sistemelor de urgenţă şi perturbări ale activităţilor economice şi sociale când autorităţile recomandă limitarea deplasărilor în aer liber. În lipsa unor măsuri adecvate, perioadele prelungite cu calitate scăzută a aerului pot afecta productivitatea şi bunăstarea generală a populaţiei.
Ca răspuns la riscurile identificate, specialiştii recomandă cetăţenilor să urmărească constant calitatea aerului locală şi să-şi adapteze comportamentul în consecinţă. Măsuri simple care reduc expunerea includ limitarea activităţilor fizice în aer liber atunci când fumul este prezent şi respectarea recomandărilor autorităţilor sanitare şi locale. Instituţiile publice trebuie să asigure informare clară şi accesibilă despre nivelurile de poluare şi despre protecţia grupurilor vulnerabile.
Ce trebuie reţinut:
- Fumul incendiilor forestiere poate ajunge la distanţe mari şi afecta zone care nu sunt în proximitatea focarelor.
- Efectele includ iritaţii oculare şi respiratorii, reducerea funcţiei pulmonare, agravarea astmului şi, în cazuri severe, decese premature.
- Copiii, persoanele în vârstă, femeile însărcinate şi cei cu boli cardiace sau pulmonare sunt cei mai expuşi.
- Verificaţi calitatea aerului local înainte de a desfăşura activităţi în aer liber şi urmaţi recomandările autorităţilor sanitare.
Informaţiile prezentate în articol se bazează pe postarea Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii pe pagina sa de Facebook. Pentru detalii suplimentare şi actualizări, cititorii sunt încurajaţi să consulte sursele oficiale ale OMS şi instituţiile naţionale de sănătate publică.
Sursa: WHO – pagina de Facebook
