Reduceri de personal în sănătatea publică fără evaluare prealabilă

source: https://www.facebook.com/INSPInstitutulNationaldeSanatatePublica/posts/pfbid0Ew7e1sHkbzjRsdpgBseYAhe4gKefg2JY9VM5YyEKvZKT7PKDFvsQiFMPAHtm8Pz8l

Institutul Național de Sănătate Publică (INSP) atrage atenția că reducerea cheltuielilor de personal la instituțiile de sănătate publică din România nu a fost precedată de nicio evaluare a impactului. Declarația a fost făcută într-o postare recentă pe pagina oficială de Facebook a INSP și semnalează riscurile pentru capacitatea sistemului de sănătate publică de a-și îndeplini atribuțiile esențiale.

Potrivit postării, măsura afectează domenii cheie precum supravegherea epidemiologică, inspecția sanitară, controlul factorilor de risc din mediu, activitatea laboratoarelor de sănătate publică și producerea statisticilor oficiale de sănătate ale României. INSP subliniază că nu a existat o evaluare a efectelor înaintea deciziei, ceea ce, în opinia instituției, reprezintă o absență procedurală semnificativă.

Documentul publicat de INSP precizează că nu este vorba despre contestarea unor cifre, ci despre lipsa analizei: „Nu contestăm o cifră. Semnalăm o absență.” Instituția punctează faptul că evaluarea impactului asupra sănătății populației este tocmai activitatea pe care aceste instituții o desfășoară în mod curent și că, în această situație, analiza nu le-a fost cerută.

Postarea mai amintește că datele și metodologiile necesare pentru o astfel de analiză există, iar personalul calificat — medici de sănătate publică, statisticieni și epidemiologi — se regăsește printre cei vizați de măsură. Prin urmare, INSP atrage atenția că resursele umane și instrumentele tehnice capabile să producă o evaluare erau disponibile, dar nu au fost mobilizate înainte de luarea deciziei.

Instituția avertizează asupra implicațiilor posibile ale lipsei unei evaluări: reducerea capacității de răspuns la urgențe de sănătate publică, slăbirea supravegherii epidemiologice și întârzierea detectării și controlului factorilor de risc din mediu. De asemenea, INSP subliniază impactul asupra producției de statistici oficiale de sănătate, element esențial pentru fundamentarea politicilor publice și pentru monitorizarea stării de sănătate a populației.

În mesajul publicat pe rețeaua socială, INSP formulează o observație explicită asupra absenței unei întrebări esențiale în procesul decizional: „O măsură care afectează capacitatea de răspuns a unei țări la o urgență de sănătate publică ar fi trebuit să pornească de la o întrebare simplă: ce se pierde?”. Instituția reclamă că această întrebare nu a fost pusă, iar consecințele unei asemenea neclarități pot afecta atât gestionarea riscurilor, cât și protecția sănătății publice.

Impactul semnalat de INSP are implicații directe pentru comunități și pentru autoritățile locale care se bazează pe serviciile de sănătate publică pentru prevenție, controlul focarelor și informarea deciziilor publice. Fără o evaluare riguroasă, planificarea intervențiilor și alocarea resurselor pot fi afectate, avertizează instituția.

Postarea integrală a INSP este disponibilă pe pagina oficială de Facebook a instituției. Redacția menționează că nu a fost inclus în postare un răspuns din partea Ministerului Sănătății sau a altor autorități responsabile privind motivarea deciziei sau existența unor analize alternative. Pentru documentul original și detalii suplimentare, cititorii pot consulta pagina INSP: INSP – Institutul Național de Sănătate Publică (Facebook).