Organizația Mondială a Sănătății (OMS) atrage atenția cu ocazia Zilei Mondiale a Oxigenului asupra rolului esențial pe care îl are oxigenul medical în tratarea bolilor respiratorii, în gestionarea intervențiilor chirurgicale și traumatismelor și în protejarea grupurilor vulnerabile. Mesajul publicat pe pagina de Facebook a OMS subliniază necesitatea asigurării accesului la oxigen la toate nivelurile sistemului de sănătate, pentru a reduce mortalitatea și a îmbunătăți calitatea îngrijirilor.
Oxigenul medical este vital în tratamentul afecțiunilor acute și cronice ale aparatului respirator, în special în cazurile de pneumonie, dar și în asigurarea suportului în timpul intervențiilor chirurgicale sau în situații de urgență. OMS subliniază că disponibilitatea acestui produs trebuie garantată pentru a sprijini persoanele în vârstă, femeile gravide, nou-născuții și alte categorii vulnerabile care pot necesita terapii de oxigen.
În contextul global, mesajul OMS pune accent pe faptul că accesul la oxigen nu este doar o problemă tehnică, ci și una de sănătate publică şi echitate. Asigurarea accesului implică mai mult decât furnizarea de flacoane sau concentratoare: necesită infrastructură adecvată, lanţuri de aprovizionare stabile, echipamente funcţionale, monitorizare medicală şi personal instruit pentru administrare în condiţii de siguranţă.
Principalele utilizări ale oxigenului medical identificate în comunicarea OMS includ:
- Tratamentul pneumoniilor și al altor insuficiențe respiratorii acute;
- Suportul perioperator în intervențiile chirurgicale și gestionarea traumelor;
- Îngrijirea nou-născuților prematuri și a copiilor cu afecțiuni respiratorii;
- Asistența pacienților cu boli cronice care pot evolua cu hipoxemie.
Disponibilitatea insuficientă a oxigenului poate afecta în mod direct ratele de supraviețuire ale pacienților și capacitatea spitalelor de a răspunde la crize epidemiologice sau valuri de pacienți. În lipsa unor resurse adecvate, personalul medical se poate confrunta cu dificultăți în a furniza tratamente standardizate, iar sistemele locale de sănătate pot deveni suprasolicitate. Prin urmare, OMS recomandă o abordare coordonată care să includă planificare națională, investiții în infrastructură şi formare continuă a personalului sanitar.
Printre măsurile identificate ca esenţiale pentru îmbunătăţirea disponibilităţii oxigenului se numără instalarea şi întreţinerea unităţilor de producţie locale (de exemplu, concentratoare sau instalaţii PSA), asigurarea stocurilor de echipamente auxiliare (tuburi, dispozitive de administrare, pulsoximetre) şi implementarea procedurilor de monitorizare a calităţii şi utilizării. De asemenea, coordonarea între autorităţile de sănătate publică, furnizorii de servicii medicale şi partenerii financiari rămâne critică pentru sustenabilitate.
Impactul asupra comunității este direct: accesul prompt și adecvat la oxigen reduce riscul de complicații severe și mortalitate, scurtează durata spitalizărilor și îmbunătăţeşte încrederea populaţiei în serviciile de sănătate. În plus, o infrastructură robustă pentru oxigen contribuie la pregătirea pentru situaţii de urgenţă medicală şi pentru gestionarea eventualelor epidemii respiratorii.
La final, OMS reamintește importanța unei acțiuni concertate la nivel local, național și internațional pentru a garanta disponibilitatea oxigenului medical. Pentru detalii, comunicarea originală poate fi consultată pe pagina de Facebook a Organizației Mondiale a Sănătății: WHO. Instituțiile de sănătate și factorii de decizie sunt îndemnați să evalueze capacitatea actuală de furnizare a oxigenului și să adopte măsuri care să asigure accesul continuu și sigur pentru toți pacienții care au nevoie.
