Alexis Carrel, născut la Lyon, Franța, pe 28 iunie 1873, este recunoscut ca unul dintre pionierii chirurgiei moderne. După ce a obținut licențe în litere și științe medicale de la Universitatea din Lyon în anii 1889 și 1890 respectiv, Carrel și-a finalizat doctoratul în anul 1900 la aceeași instituție.
Cariera sa medicală a început la Spitalul din Lyon unde a predat anatomie și chirurgie operatorie. În calitate de prosector sub îndrumarea profesorului L. Testut, Carrel s-a specializat în chirurgie.
Anul 1902 marchează începutul lucrărilor sale experimentale în domeniul chirurgical la Lyon. Doi ani mai târziu, s-a mutat în Statele Unite ale Americii pentru a-și continua cercetările la Universitatea din Chicago sub conducerea profesorului G.N. Stewart. Aici a realizat experimentele care i-au adus Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină în anul 1912.
Colaborând cu chirurgi renumiți precum Theodore Tuffier și Burrows, Alexis Carrel a efectuat valvotomii reușite pe inimă și a cultivat celule de sarcom folosind tehnica lui Harrison pentru culturi de țesuturi.
- A fost membru onorific al unor societăți academice prestigioase din SUA, Spania, Rusia, Suedia, Olanda și alte țări europene.
- A primit doctorate onorifice de la universități precum Belfast, Princeton și New York.
Cariera sa strălucită l-a adus printre cei decorați cu titluri precum Comandor al Legiunii de Onoare din Franța sau Mare Comandor al Ordinului Steaua Polară din Suedia.
