Născut la 3 mai 1895 în comuna Vidra, județul Vrancea, Mihai Kernbach a fost o personalitate remarcabilă în domeniul medicinei legale din România. Studiile sale universitare au avut loc la Iași și Cluj, unde a fost remarcat pentru calitățile sale excepționale de cercetător. Frații Mina și Nicolae Minovici l-au susținut să rămână în mediul academic, iar între anii 1919-1921 a lucrat ca preparator la Catedra de Anatomie Patologică.
În anul 1921, Mihai Kernbach a obținut titlul de doctor în medicină și doi ani mai târziu a devenit șef de lucrări la Catedra de Medicină Legală. În 1927, având titlul de conferențiar, el preda cursuri la Academia de Drept din Oradea. Între anii 1932-1951 a ocupat funcția de profesor la Facultatea de Medicină din Cluj și între anii 1945-1948 a fost decan al facultății.
Cariera sa academică s-a extins prin funcția sa ca rector al Facultății până în anul 1950 când demisionează. După excluderea sa din partidul comunist în anul următor, Mihai Kernbach s-a transferat la Facultatea de Medicină din Iași unde activează până în anul 1964.
Mihai Kernbach s-a remarcat prin expertiza sa practică și curajul opiniilor sale profesionale într-o perioadă marcată adeseori de constrângeri politice. A contribuit semnificativ ca medic legist al județului Cluj încă din anul 1930 și ulterior ca director al Institutului Medico-Legal Cluj (1946-1952) și Institutului Medico-Legal Iași (1952-1964). A participat chiar şi pe plan internaţional contribuind la comisia care investiga situaţia masacrului Katyn.
Un pionier al aplicării metodelor imuno-ereditare franceze pentru stabilirea filiației încă din anul 1928, Mihai Kernbach nu doar că şi-a dedicat viaţa cercetării dar şi educaţiei generaţiilor viitoare sintetizând cunoștințe esenţiale ale domeniului său într-un „Tratatul de medicină legală” publicat in anul 1957.