Organizația Mondială a Sănătății (WHO) avertizează că peste 30% dintre copii la nivel mondial au declarat că au fost victime ale hărțuirii online, iar multe dintre cazuri rămân neraportate, potrivit unei postări recente pe pagina de Facebook a organizației. Apelul WHO, făcut public pe rețeaua socială, îndeamnă la recunoașterea comportamentelor inadecvate și la implicarea civilă pentru a reduce fenomenul.
Statisticile comunicate de WHO indică o amploare semnificativă a fenomenului de cyberbullying, care afectează copii din diverse medii și regiuni. Postarea sugerează măsuri concrete pe care le pot adopta atât cadrele didactice și părinții, cât și martorii direct implicați, pentru a preveni escaladarea abuzurilor și pentru a încuraja raportarea cazurilor.
Hărțuirea online include mesaje ofensatoare, distribuirea de imagini intime fără consimțământ, excludere deliberată din grupuri online, amenințări și campanii de denigrare care se pot intensifica rapid prin rețele sociale și aplicații de mesagerie. WHO subliniază că un procent semnificativ dintre victime nu raportează incidentele din teamă, rușine sau din neîncredere că se pot obține remedii eficiente. Această neraportare complică estimarea reală a fenomenului și împiedică intervențiile timpurii.
Organizația recomandă o abordare în patru direcții pentru a inversa tendința: recunoașterea comportamentelor inadecvate, implicarea martorilor ca susținători, capacitatea de a se detașa în siguranță din situații toxice și raportarea abuzurilor. Aceste recomandări urmăresc să creeze un mediu online mai sigur prin responsabilizarea utilizatorilor și punerea la dispoziție a unor canale eficiente de raportare.
Practic, recunoașterea presupune identificarea semnelor de hărțuire — mesaje repetitive sau publice cu conținut denigrator, distribuire neconsimțită de materiale personale, sau izolarea intenționată din comunități online. Ca martor, WHO încurajează comportamente de susținere: oferirea de sprijin direct victimei, păstrarea dovezilor (capturi de ecran), și contactarea adultului de încredere sau a administratorilor platformei. Detașarea în mod sănătos poate include blocarea conturilor agresorilor, oprirea dialogului și limitarea expunerii la conținutul toxic.
Raportarea rămâne un pas esențial: aceasta se poate face la nivelul platformelor tehnologice (prin instrumentele de raportare ale aplicațiilor și rețelelor sociale), la școală sau la autoritățile competente în cazuri grave. WHO precizează că platformele online au obligația de a oferi mecanisme clare pentru semnalarea abuzurilor și pentru protejarea utilizatorilor minori. Părinții și educatorii sunt îndemnați să comunice deschis cu copiii despre experiențele lor online și să îi învețe cum să folosească setările de confidențialitate.
Impactul pe termen scurt și lung al hărțuirii online poate fi semnificativ: scăderea stimei de sine, anxietate, depresie, absenteism școlar și, în cazuri extreme, gânduri sau comportamente suicidare. Reducerea fenomenului necesită o combinație de politici publice, practici educaționale și responsabilitate a industriei digitale pentru a proteja copii și adolescenți.
Informațiile publicate în acest articol se bazează pe o postare recentă a Organizației Mondiale a Sănătății pe pagina sa de Facebook. Pentru detalii și recomandări suplimentare, WHO poate fi consultată la sursa originală: WHO (Facebook). Autoritățile locale, școlile și organizațiile pentru protecția copiilor pot folosi aceste recomandări pentru a stabili proceduri de raportare și intervenție eficiente în comunitățile lor.
