Thomas Henry Huxley, născut pe 4 mai 1825, a fost un biolog și antropolog englez recunoscut pentru specializarea sa în anatomie comparată. Supranumit „Bulldogul lui Darwin”, Huxley a fost un susținător fervent al teoriei evoluției propusă de Charles Darwin.
Un moment crucial în cariera sa și în acceptarea teoriei evoluției a fost celebra dezbatere din 1860 de la Oxford cu Samuel Wilberforce. Deși unele surse istorice sugerează că povestea dezbaterii ar putea fi o fabricație ulterioară, aceasta rămâne un punct de referință important pentru impactul său asupra comunității științifice. Inițial, Huxley intenționa să plece din Oxford înaintea dezbaterii, dar întâlnirea cu Robert Chambers, autorul cărții Vestiges, l-a determinat să rămână.
Wilberforce a beneficiat de sprijinul lui Richard Owen pentru pregătirea argumentelor sale împotriva teoriei evoluției umane din maimuțe. Cu toate acestea, Huxley s-a impus ca unul dintre cei mai mari anatomisti comparativi ai secolului XIX datorită studiilor sale detaliate asupra nevertebratelor și vertebratelor.
A contribuit semnificativ la clarificarea relațiilor dintre grupurile animale puțin înțelese până atunci și a susținut ipoteza că păsările au evoluat din dinozauri carnivori mici după ce a studiat fosilele Archaeopteryx și Compsognathus – o viziune confirmată astăzi de biologi moderni.
Munca sa nu s-a limitat doar la cercetări anatomice; activitatea energică pro-evolutivă și eforturile sale publice extinse privind educația științifică au avut efecte semnificative asupra societăților britanice și internaționale. Prelegerea Romanes din 1893 intitulată „Evoluție și etică” este extrem de influentă în China; traducerea acesteia având chiar mai mult impact decât traducerea chineză a Originii speciilor scrisă de Darwin.
Sursă: Wikipedia
