Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a anunțat, într-o comunicare publică pe pagina oficială a ministerului, că proiectul ROGEN — Dezvoltarea cercetării genomice în România — a intrat într-o etapă decisivă. Proiectul, finanțat prin Programul Sănătate 2021–2027 cu un buget de peste 422 milioane lei, vizează construirea unei infrastructuri naționale de genomică și demararea secvențierii a mii de probe pentru susținerea medicinei de precizie.
„Responsabilitatea mea ca ministru este să răspund nevoilor imediate ale pacienților, dar și să pregătim sistemul pentru tehnologiile care vor transforma profund modul în care prevenim și tratăm bolile”, a transmis Alexandru Rogobete. Potrivit declarației, genomica nu reprezintă un lux științific, ci o investiție strategică ce permite diagnostice mai corecte, prevenție timpurie și terapii adaptate fiecărui pacient.
ROGEN are ca obiectiv principal dezvoltarea unei infrastructuri moderne care să includă secvențiere genomică, biobănci și platforme de analiză a datelor, precum și crearea unei rețele naționale care să conecteze universitățile și centrele de cercetare într-un sistem coerent. Bugetul alocat — peste 422 milioane lei — provine din Programul Sănătate 2021–2027 și acoperă investițiile în echipamente, platforme IT și dezvoltarea capacității de cercetare.
Conform ministrului, următoarea etapă operatională a proiectului prevede secvențierea genomică a 5.000 de probe prelevate de la persoane prezumtiv sănătoase din întreaga țară și monitorizarea pe termen lung a unui subset de 600 de participanți. Scopul urmărit este înțelegerea modului în care predispoziția genetică interacționează cu factorii de risc și dezvoltarea unor scoruri de risc personalizate pentru boli, în special cardiovasculare.
Aceste date urmează să fie folosite pentru a susține prevenția proactivă și pentru a orienta intervențiile medicale spre tratamente personalizate. Dezvoltarea scorurilor de risc personalizate va permite, în teorie, identificarea timpurie a persoanelor cu risc crescut și adaptarea strategiilor clinice pentru a reduce incidența și severitatea unor afecțiuni cronice.
Ministerul Sănătății subliniază că proiectul nu se limitează la infrastructură fizică: strategia prevede integrarea genomicii cu componentele de digitalizare a sănătății, stabilirea de standarde, asigurarea interoperabilității sistemelor și protecția datelor personale. „Doar așa cercetarea se va transforma în beneficii reale pentru oameni”, a mai afirmat Alexandru Rogobete.
Beneficiile anticipate includ diagnostic mai precis, opțiuni terapeutice adaptate profilului genetic al pacientului și intervenții preventive mai eficiente. Pentru comunitatea științifică și pentru practica clinică din România, ROGEN ar putea facilita accesul la tehnologii moderne de secvențiere, instrumente de analiză și baze de date care să sprijine cercetarea fundamentală și translatională.
Proiectul este implementat în coordonare cu instituții academice, printre care Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila”, implicată în activitățile de coordonare și implementare. Ministrul a mulțumit echipei proiectului și a menționat contribuția prorectorului dr. Ștefan Bușnatu, consilier onorific al său, pentru sprijinul și expertiza aduse demersului.
Impactul asupra populației depinde de mai mulți factori: modul în care rezultatele cercetării vor fi transpuse în practică clinică, claritatea reglementărilor privind protecția datelor și capacitatea sistemului de sănătate de a integra noile instrumente în fluxurile de lucru medical. Ministerul evidențiază că stabilirea de standarde și garantarea interoperabilității sunt condiții esențiale pentru ca investiția să producă rezultate măsurabile în sănătatea publică.
În încheiere, ministerul precizează că proiectul ROGEN a intrat în faza de implementare operativă, urmând ca demersurile administrative și logistice necesare pentru recoltare, secvențiere și monitorizare să fie accelerate. Sursa informațiilor este pagina oficială de Facebook a Ministerului Sănătății: Ministerul Sănătății.
